5 motive să mănânci MURĂTURI
Fermentarea este una dintre cele mai vechi tehnici de transformare și conservare a alimentelor și, spre binele și norocul nostru una din învățăturile transmise din generație în generație . Chiar și astăzi, în epoca vitezei și a agitației maxime, orice gospodină știe să pună murături. Indiferent că este vorba despre castraveți, varză, gogonele, principiul este simplu. Peste legume adaugi apă, preferabil de izvor, și sare grunjoasă , iar rezultatul îl pui într-un recipient închis ermetic. Așa începe fermentarea.
Procesul de fermentare apare atunci când diferite microorganisme vii (bacterii, drojdie sau mucegaiuri) prezente în mod natural în alimente , sau în unele situații, adăugate, acționează asupra zaharurilor din alimente , transformându-le în acid lactic, alcool, dioxid de carbon sau acid acetic în cazul oțetului.
Pâinea nu este altceva decât un amestec fermentat de faina și apă. Vinul , berea, cidrul se obțin prin fermentarea strugurilor, cerealelor și , respectiv a merelor. Băuturile alcoolice nu sunt însă singurele băuturi fermentate . Lor li se alătură: cacaua, cafeaua și ceaiul. Boabele sau frunzele din care provin acestea sunt fermentate după recoltare pentru a dezvolta caracteristicile atât de mult apreciate. Astăzi, există în lume peste 3500 de alimente tradiționale fermentate de origine animală sau vegetală. Multe dintre ele se regăsesc în meniul nostru obișnuit: iaurt , brânzeturi, pâine, legume , pește sau soia.
Datorită acestor alimente binefăcătoare , oamenii au reușit să supraviețuiască timpurilor cu epidemii, foamete sau recolte sărăcăcioase.
Desigur nu toate alimentele fermentate sunt create la fel. În timp ce vinul și berea trebuie savurate mai rar și în cantități mici, legumele ca : varza, castraveți, sfecla, morcovi, măsline , conopida sau gogonele, soia și lactatele fermentate ca : iaurtul, kefirul, laptele bătut, ar trebui incluse cât mai des în meniul nostru zilnic. Iată de ce:
AJUTOR PREȚIOS PENTRU DIGESTIE
Murăturile, ba chiar și alimentele consumate împreună cu ele sunt mai ușor de digerat. Explicația? Bacteriile care fermentează alimentele incluzând lactobacilii ușurează digestia acționând ca probiotice. Ele refac echilibrul florei intestinale , apără sănătatea intestinului , menține un bun tranzit intestinal, acționând benefic în caz de diaree sau constipație. De asemenea, asigură o mai bună asimilare a nutrienților , alină simptomele sindromului de colon iritabil , combat balonarea și gazele intestinale. De mare ajutor în digestie sunt și enzimele benefice care se crează în timpul fermentării.
SURSE EXCELENTE DE VITAMINE
Știați că după fermentare , alimentele devin și mai bogate în vitamine? Acest lucru se datorează faptului că unele dintre bacteriile de fermentare sunt capabile să producă nutrienți valoroși. De exemplu, varza murată conține de 3 ori multă vitamină C decât cea crudă. În murături, găsim însă, multe alte vitamine : K2, B2, B3, B9 sau B12 , care deși esențiale pentru sănătate , nu se regăsesc în cantități optime în doză noastră alimentară. Mai mult, lactofermentatia crește biodisponibilitatea din alimente , precum calciul , potasiul , manganul, și în același timp anihilează anumiți antinutrienti , precum fitatii și taninurile care se leagă de fier și zinc, împiedicându-le absorbția.
SURSĂ DE ANTIOXIDANȚI
Legumele și fructele proaspete sunt bogate în antioxidanți care ne feresc de multe boli grave , inclusiv de cancer. Ajută la regenerarea celulelor și opresc îmbătrânirea. Însă, atunci când gătim alimentele, cantitatea și calitatea antioxidanților scad, dar, nu și în timpul lactofermentarii. Așadar, dacă îți plac murăturile savurează-le liniștit. Antioxidanții sunt acolo continuând să te protejeze!!!
DETOXIFICĂ
Greu găsești agenți antioxidanți mai eficienți decât vegetalele fermentate care grație substanțelor minunate din compoziție ajută corpul să scape de multe forme de toxine , inclusiv de metalele grele. Consumate regulat, bunătățile murate refac propriul sistem de detoxificare al organismului.
ÎNTĂRESC IMUNITATEA
Sistemul imunitar este format în principal din miliardele de bacterii care trăiesc pe și în corpul nostru. Ele sunt primele care atacă intrușii , virușii, bacteriile sau ciupercile , iar globulele albe intervin în luptă doar atunci când armata de bacterii bune nu a reușit să învingă dușmanii. Pentru că bacteriile noastre prietenoase își fac corect treaba. si desi organismul ne este atacat permanent de diverși microbi, de cele mai multe ori nu știm și nu simțim
ÎNCĂ O DATĂ TRAISCA MURĂTURILE, O SURSĂ EXCELENTĂ DE BACTERII PROTECTOARE!!!
